Chiuvete bourgogneze,
şiroiesc ape îndoite,
repetă infinit cântece moarte,
pentru madame părăsite,
case acoperite de mormane de ciolane,
brânze parfumate, clonate, ghete, bete, şi şosete,
berze-bufniţe agăţate în rafturi,
în proţapuri,
şi-un ghetou,
cât un ou,
în el stau eu,
sughit,
un ibric şi pun de-o cafea cu aromă de mărgea,
parcă-s ea – steaua, strălucea un pic,
un pitic, hop,
am căzut de pe saltea-ua
e grea,
prea grea pentru inima mea.
Stop, te-am prins. (Adellé-a)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu