Iarna dinaintea iernii

Câteva zile înainte de Crăciun a fost un pic de iarnă, o iarnă inainte de iarnă. Timp de aproape o săptămână a fost încontinuu ceaţă, o ceaţă foarte densă şi umedă, iar noaptea fiind foarte frig toate ramurile copacilor îngheţau. A fost un spectacol impresionant, totul era învăluit în obscuritatea lăptoasă iar arborii erau cu totul acoperiţi de gheaţă.

Într-una din zile am ieşit şi noi din bârlogul strâmt şi supra-încălzit, la vânătoare de emoţii estetice. Aparatul însă nu a fost prea cooperant, nu a fost la fel de impresionat (sau inspirat) de ceea ce vedeam cu toţii. Din cauza lipsei lui de cooperare, nu ştim cât vor reuşi fotografiile să redea spectacolul magnific al copacilor îngheţaţi. Oricum, merită încercat.

Frumoasa printre salcii inghetate...

Si subsemnatul...

Si joaca cu salcia inghetata...

Fructe...










Si turturii hainelor lasate la "uscat".

la invatat...

De pe acasa

O bradut frumos, o bradut prea drag! A trebuit sa il arunc acum, si pe cuvant ca mi-a venit sa plang. de fapt si Vlad se cam atasase de el.










Si, desigur, am vorbit cu cei de acasa, putinii care erau pe internet, predominant, parinti. Da, ne era tare dor de ei, de voi adica, ma rog, stiti voi.

Sala de lucru. aici era goala, nu eram decat noi, pentrru ca era Craciun, dar de obicei e plina; francezii, unii, stau tot timpul aici si invata.



Si dupa fata asta a lui Vlad, se vede cat de obositi suntem.

De Craciun

De sarbatori m-am vopsit. Neagra-negru.

Acestea sunt cartile pe care le-am imprumutat pe timpul vacantei. De pe urma lor am scris doua referate. Intre timp, o mare parte din ele au fost returnate, iar altele au fost luate in locul lor. Pentru cei care nu au aflat inca, lucram pe branci, invatam pe rupte si suntem foarte obositi.





O masa de lucru in plina vacanta.






Acesta est bradutul de un metru pe care ni l-am cuparat cu 11 euro din fata unui magazin. Ca sa avem si noi bradut de sarbatori... inca nu l-am aruncat, dupa o luna e inca verde. asta pentru ca este foarte iubit.

Strasbourg.


gata, termin, nu ma indur, dar orasul a fost atat de frumos, pozelz nu reflecta nici jumatate, dar... ce sa-i faci?!

...de prin Strasbourg

apusul















Mai, sa fie poza frumoasa, sau cine-i in ea?!













Ne-am pus cu randul, de, ca sa avem fiecare poze cu biseraicile, stiti, cum se face, acum eu, acum tu...

















Catedrale superbe, multe, dar inchise, mare pacat.











Vlad si panorama, artistul sunt eu :)

Ca tot spun ca termin cu Strasbourgul

Am prins asa o vreme frumoasa... era frig dar era placut.




Imaginati-va o barcuta de-asta pe Dambvita, in Bucuresti... ar merge? ca nu ar merge!









Cu dedicatie pentru Ovidiu Suta: ne e dor de tine! Asa ca te imbratisam.

Si cum noi venisem pentru Targul de Mos Craciun, ne-am plimbat putin si pe la tarabe.

Era frig, asa ca de marea sarbatoare, am baut un vin fierbinte, ca la mama acasa. :)

Biserici enorme si superbe, asa cum se construiaui candva.. Cu adevarat superbe.

S-o incheiem si cu Strasbourgul

Orasul superb, greu de descris in cuvinte, cu atat mai greu in imagini.







Orasul vechi, cu aspect nemtesc, cu strazi inguste si cladiri superbe, dar, dupa cum se vede, "oras european", cu doar o caleasca si in rest tramvaie cu viteza mare.