Apoi am luat un trenulet care ne-a plimbat putin pe margine si ne-a aratat obiective. Avea un ghid care se auzea vorbind, de fapt o caseta, care ne povestea cate ceva...


In spatele lui Vlad, marele jet de apa, (eu am cautat pe net un nume, dar nu are, nici macar pe situ-ul oficial al Genevei; daca cineva are mai multe informatii... il rog sa ne anunte). O inaltime de 140 m si o turbina de 13 000 cp (a dictat Vlad). Impresionanta forta sa..

Orasul timpului...

Ne-am separat apoi de ghid, care terminase, si ne-am indreptat spre las. Daca o sa cautati o harta mare pe net, o sa vedeti ca Geneva este in capatul unui foarte mare lac.

Orasul plin de ceasuri... dupa cum se stie, Geneva, orasul timpului.

Prin oras. Nu se vede in poza, dar tramvaie ca la Strasbourg, oras cu strazi inguste si pline de viata.



Mimesis...


Poza e frumoasa mica! A nu se mari - eventual, niste ochelari, dar nu dati clic pe ea ca e neclara in alt fel decat e neclara ea aici.

Iar putin mai in fata, vis-à-vis...


Casa acum era transformata in editura: ed. Montparnasse.


Si am ajuns si la Casa lui J.J. Rousseau, filosoful, care s-a nascut in Geneva, dar apoi s-a mutat in Franta. Deci el cica nu e francez din nastere, asa spun elvetienii.


Vlad a fost foarte mirat de masinile din oras. Am vazut majoritar Volvo-uri, Porche-uri Saab-uri vechi sau noi - ni s-a spus printre altele ca este un oras foarte scump, cu un trai de viata foarte ridicat. S-a vazut asta. Dar printre altele s-a vazut si bunul gust: oameni imbracati foarte frumos, locuri foarte frumoase...

... niste tunuri.

:)) Interesant comentariu. Nu doar atat, mai sunt in spatele lor si 3 mozaicuri faimoase care celebreaza istoria Genevei, realizate de un artist genovez care a decedat cu cativa ani inainte (nereusind astfel sa-si termine proiectul de a realiza si un al patrulea mozaic). Cele trei mozaicuri infatiseaza prima mentiune istorica a Genevei (intrarea lui Cezar in oras), Geneva ca oras in care se tineau de patru ori pe an mari targuri la care veneau comercianti din toate colturile Europei (inainte de venirea hughenotilor aceasta reprezenta principala sursa de venit a orasului) si glorioasa (paradoxal, nu?) refugiere a hughenotilor la Geneva.

Ghidul n-a vrut sa stam prea mult la catedrala, asa ca ne-a dus sa vizitam...


Fotografiile mi se par superbe. Cea mai fotogenica catedrala intalnita pana acum (de obicei este foarte greu sa reusesti un instantaneu din cauza faptului ca sunt foarte intunecate).

Interiorul bisericii, deoarece este protestant-calvina, nu a fost deloc spectaculos. Foarte simpla, si goala, doar vizitatori, din cand in cand, care isi lasau cu totii umbrelele la intrare intr-o chestie speciala. Nimeni nu lua alta umbrela, sau mai multe. Bine ca nu erau tigani romani pe aici, ca ar fi furat tot. Erau pe strada ghisee cu ziare, unde scria ca trebuie sa pui intr-o parte cativa franci elvetieni. Inca un lucru, la granita nu ne-a verificat nimeni nici un act de identitate sau pasaport, nimic. Interesant, nu?! Putea intra oricine...

Parerea ei (in legatura cu interiorul catedralei; mie mi-a placut foarte mult)...


Scaunul lui Calvin

Desigur, mai intai istoria..

Istoria este in felul urmator: initial catedrala catolica a Genevei, dupa Reforma devine protestanta. Sunt eliminate toate statuile, toate tablourile, toate vitraliile, orice element de ornamentatie, inclusiv peretii vopsiti pana atunci in ocru sunt curatati. Aici isi tinea Calvin predicile in fiecare duminica, iar la cateva sute de metri de catedrala e Colegiul Calvin, unde preda in timpul saptamanii (cred ca l-ati vazut deja).

Ploaie pe treptele catedralei.


Chinezul care ne-a facut poza ne-a taiat picioarele. :)

Si Catedrala...

Se poate observa in fotografie faptul ca aceasta este compusa de fapt din trei parti construite in perioade foarte diferite (sec. 13-14 catedrala, sec 16 turnurile, sec 18 intrarea), in stiluri foarte diferite (gotic clasic, gotic flamboiant, gotic neoclasic foarte sobru si auster, etc). Nu numai atat, dar desi initial catolica, dupa Reforma devine principala catedrala protestanta (calvinista). Toti hughenotii care au fugit de peste tot de prin Europa s-au refugiat la Geneva, catolicii fiind nevoiti sa fuga ei de aici. Ironic, nu?

Strazi inguste...

Ghidul ne poarta catre Catedrala St. Pierre.

Strada principala a orasului vechi. Seamana oarecum cu cea din Dijon.

De asemenea, prin tot orasul este plin de fantani cu apa potabila.

Ne muscam cu totii buzele cand auzeam povestile ghidului...



Urmatoarea oprire: colegiul lui Calvin.

préaux = curte, parc, loc de joaca acoperit. Idei pentru cei care vor idei.

Trebuie sa ai si cu cine...



O statuie absolut minunata undeva intr-o piata din centrul vechi al orasului, careia oamenii ii puneau in maini flori zilnic. (Avea legata la spate de mana dreapta o sticla cu apa in care sa stea floarea astfel incat sa tina mai mult, daca va inchipuiti; sticla nu apa in fotografie din motive artistice.) Dimineata cand am vazut-o prima oara nu avea decat floarea galbena (care sta in sticla ascunsa de soldul statuii), dupa pranz cineva i-a mai pus un trandafir rosu in cealalta mana. Minunat!

Statuie plouata...

In aceasta piata in care ghidul ne explica istoria fantanii (ma rog, celor care erau acolo), Politia avea sediu, in blocul din stanga. sa nu credeti ca eram escortati! :)

In fapt, ghidul nu avea nici o treaba cu fantana :)). Adela nu a ascultat nici macar una din povestile ei, caci era prea preocupata cu fotografia. Ea era insarcinata cu materialul vizual, eu cu documentatia. Asa ca povestea era de fapt despre cat de mic si neinsemnat era orasul Geneva inainte de venirea hughenotilor. Populatia ei s-a triplat astfel si asa si-a capatat ea toata bogatia pe care si-a pastrat-o pana in zilele noastre. Ce ne spune ghidul este ca acele case din spatele fantanii, de exemplu, nu aveau nici macar un singur etaj inainte de venirea hughenotilor, era doar parterul. Pentru a-i caza pe acestia au fost construite apoi cate 3-4 etaje peste parterul deja existent. Fascinant!


Erau plante cataratoare peste tot.

De asemena, foarte, foarte multa verdeata peste tot...

Doar suntem intr-un parc...

Si statuile au nevoie de protectie: ele erau acoperite cu folie (de ce? de cine? de ce numai corpul?), dar erau lasate sa "vada".

Si fata la poza...




Intrarea intr-un parc.

Era o zi de sarbatoare, si tot parcul era decorat in fel si chip (un copac era umplut cu cd-uri, altul cu umbrele, etc)


Intr-o vitrina...